Imi plac strugurii. Mult, chiar mult de tot. Am crescut in Vrancea, in mijlocul culturilor de vita de vie. In copilarie mancam atat de multi struguri incat ajunsesem sa mi se para ceva atat de normal ca si apa. Mutata in Bucuresti, am inceput sa le simt dorul... mi-e dor sa ii mananc direct din vie, sa am mereu pe masa struguri proaspeti. Nu ii refuz nici pe cei conservati... pe langa deliciosii
gogosari murati cu struguri (pentru reteta dati click
aici) anul acesta mi-am umplut camara cu compot de struguri. Am avut ajutor de nadejde, micul piticot nazdravan care, in loc sa pape strugurasi, a rupt toate bobitele de pe chiorchine. Cu un strop de vanilie si cu amintirea manutelor lui mici nazdravane, am facut primele doua borcane. Au mai urmat cateva... doar vanilate.
Se poate face si pentru consum imediat dar reteta de mai jos este pentru conservele de iarna. Pentru consum imediat adaugati mai multa apa.
|
Compot de struguri vanilat |